MEMORANDUM DE ÎNSOȚIRE  Inițiativa “România 2036” – Candidatura oficială pentru organizarea Jocurilor Olimpice de Vară
Propus de:
Sergiu Dragotă, Fondator – Atelierele Portret
În numele Grupului de Inițiativă Națională pentru Jocurile Olimpice în România

I. Obiectul propuneriiTransmitem, prin prezenta, un document de inițiativă intitulat „România 2036 – Candidatura oficială pentru organizarea Jocurilor Olimpice de Vară”, ca propunere de proiect național strategic, aflat sub Înaltul Patronaj al Președinției României.Proiectul are ca scop inițierea procesului instituțional și diplomatic pentru ca România să candideze la organizarea Jocurilor Olimpice de Vară în anul 2036, în cooperare extinsă cu parteneri europeni și internaționali.

II. Argumente-cheie

• Un astfel de proiect poate deveni un simbol de reconstrucție, stabilitate și unitate europeană, în contextul regional post-conflict (Ucraina) și al relansării încrederii interne.
• România are resursa umană, legitimitatea geografică și momentul istoric potrivit pentru a propune o candidatură inovatoare, cu dimensiune umană și diplomatică.
• Proiectul ar contribui direct la:
  • dezvoltarea infrastructurii sportive și urbane sustenabile;
  • regenerarea capitalului uman și civic;
  • consolidarea rolului României în Europa Centrală și de Est.

III. Solicitare oficialăVă rugăm să analizați oportunitatea:

1. Acordării Înaltului Patronaj al Președinției României pentru această inițiativă;
2. Constituirii unui Grup Interinstituțional de Lucru, aflat în coordonare cu Președinția, pentru evaluarea fezabilității tehnice și diplomatice a candidaturii;
3. Stabilirii unei întâlniri de lucru exploratorii, în semestrul I al anului 2025, cu reprezentanți desemnați ai Administrației Prezidențiale.

IV. Etape orientative propuse

V. Actori propuși pentru implicare

• Administrația Prezidențială
• Guvernul României (Ministerul Sportului, Ministerul de Externe, Ministerul Dezvoltării)
• Parlamentul României
• Autoritățile locale și metropolitane
• Comitetul Olimpic și Sportiv Român (COSR)
• Parteneri internaționali (CIO, UE, UNESCO, BEI)
• Reprezentanți ai societății civile, sportului și mediului academic

VI. ConcluzieInițiativa “România 2036” este o invitație la viziune și responsabilitate comună. Nu este un demers politic, ci o propunere de proiect național deschis și integrator, în spiritul păcii, reconstrucției și al unității europene.Vă transmitem, așadar, spre analiză, documentul complet al inițiativei, precum și o scrisoare de intenție oficială.Cu considerație și respect,
Sergiu Dragotă
Fondator – Atelierele Portret
În numele Grupului de Inițiativă Națională pentru Jocurile Olimpice în România 

E-mail:sergiu@portret.ro         

Telefon:+40758957007   

Data:

Modele de referință: Paris 2024, Tokyo 2020, Londra 2012

Paris 2024

• Sporturi și probe: 45 de sporturi, 329 de probe
• Participanți: aproximativ 10.500 de sportivi din 206 țări
• Locații: 35 de arene, dintre care 95% sunt existente sau temporare
• Infrastructură: accent pe sustenabilitate, cu reutilizarea facilităților existente și construcția de structuri temporare 

Tokyo 2020

• Sporturi și probe: 33 de sporturi, 339 de probe
• Participanți: peste 11.000 de sportivi din 205 țări
• Locații: 42 de arene, inclusiv facilități noi și renovate
• Infrastructură: construcția Stadionului Național cu 68.000 de locuri; investiții semnificative în infrastructură 

Londra 2012

• Sporturi și probe: 26 de sporturi, 302 probe
• Participanți: aproximativ 10.500 de sportivi din 204 țări
• Locații: 34 de arene, cu accent pe regenerarea urbană în zona estică a Londrei
• Infrastructură: dezvoltarea Parcului Olimpic pe un teren industrial, cu facilități precum Stadionul Olimpic (80.000 de locuri) și Centrul Acvatic 

Implicații pentru candidatura României

Având în vedere experiențele acestor ediții, planificarea candidaturii României ar putea beneficia de:

• Utilizarea infrastructurii existente: identificarea și adaptarea facilităților sportive deja existente în București și alte orașe pentru a găzdui competiții.
• Dezvoltarea de facilități temporare: construirea de structuri temporare pentru sporturi care nu dispun de infrastructură dedicată, reducând astfel costurile și impactul asupra mediului.
• Planificarea Satului Olimpic: selectarea unei locații adecvate pentru construirea Satului Olimpic, cu posibilitatea de a fi transformat ulterior în locuințe sau facilități comunitare.
• Distribuția geografică a competițiilor: organizarea unor probe în diferite regiuni ale țării, cum ar fi Sulina pentru sporturi nautice, pentru a promova dezvoltarea regională și turismul.
• Sustenabilitate și moștenire: asigurarea că investițiile în infrastructură vor avea o utilitate pe termen lung pentru comunități, contribuind la dezvoltarea sportului și a economiei locale.

Prin analiza detaliată a acestor modele și adaptarea lor la contextul românesc, candidatura pentru Jocurile Olimpice din 2036 poate deveni un catalizator pentru dezvoltarea națională și consolidarea identității naționale.

Sporturi Olimpice și Cerințe pentru Arenele de Competiție

Conform programului Jocurilor Olimpice de Vară din 2024, au fost incluse 32 de sporturi, fiecare cu multiple probe. Mai jos sunt prezentate principalele sporturi, exemple de probe și cerințele tipice pentru arene:

1. Atletism

• Probe: 100m, maraton, săritură în lungime, aruncarea suliței etc.
• Arenă: Stadion olimpic cu pistă de atletism standard de 400m, capacitate de 60.000–80.000 de locuri (ex: Stadionul Olimpic Londra – 80.000)

2. Natație

• Probe: înot (diverse stiluri și distanțe), sărituri în apă, polo pe apă.
• Arenă: Complex acvatic cu bazin olimpic de 50m, tribune pentru 15.000–20.000 de spectatori.  (ex: Aquatics Centre Londra – 17.500)

3. Gimnastică

• Probe: gimnastică artistică, ritmică, trambulină.
• Arenă: Sală polivalentă cu capacitate de 12.000–15.000 de locuri.

4. Baschet 

• Probe: 5×5, 3×3.
• Arenă: Sală acoperită cu capacitate de 10.000–15.000 de locuri. (în funcție de faza competiției +)

5. Fotbal

• Probe: turneu masculin și feminin.
• Arenă: Stadioane existente cu capacitate de 40.000–60.000 de locuri. În funcție de faza competiției – pot ajunge la 80.000

6. Canotaj și Kaiac-Canoe

• Probe: diverse distanțe și stiluri.
• Arenă: Canal de competiție de 2.000m, tribune pentru 10.000 de spectatori.  Zone acvatice adecvate, cum ar fi lacuri sau râuri, cu facilități pentru sportivi și spectatori.

7. Ciclism

• Probe: șosea, pistă, mountain bike, BMX.
• Arenă: Velodrom acoperit pentru pistă, trasee urbane și montane pentru celelalte probe. 

8. Tenis

• Probe: simplu și dublu, masculin și feminin.
• Arenă: Complex de terenuri cu capacitate variabilă, principalul stadion având 10.000–20.000 de locuri.

9. Volei

• Probe: volei în sală, volei pe plajă.
• Arenă: Sală acoperită pentru volei în sală (10.000 – 15.000  de locuri), arenă în aer liber pentru volei pe plajă (12.000 -15.000 de locuri)

10. Lupte

• Probe: libere și greco-romane, diverse categorii de greutate.
• Arenă: Sală acoperită cu capacitate de 8.000–10.000 de locuri.

  Este esențial ca fiecare arenă să respecte standardele internaționale în ceea ce privește dimensiunile, echipamentele și siguranța.  Nota: Aceasta este o selecție reprezentativă; lista completă include și alte sporturi precum tir cu arcul, box, judo, taekwondo, scrimă, haltere, triatlon, escaladă sportivă, skateboarding, surfing, golf, echitație, pentatlon modern, rugby 7s, handbal, hochei pe iarbă – Arenă : capacitate de 15.000–16.000 de locuri, tir sportiv, navigație și tenis de masă.

Cerințe Generale pentru Infrastructura Olimpică

• Satul Olimpic: Capacitate de cazare pentru aproximativ 15.000-20.000 de sportivi și oficiali, cu facilități de antrenament, alimentație și relaxare, situat în proximitatea principalelor arene sportive.
• Conform precedentelor:
  • Londra 2012: 17.320 de paturi în Satul Olimpic.
  • Tokyo 2020: aproximativ 18.000 de paturi în Satul Olimpic.
  • Paris 2024: aproximativ 14.250 de paturi în Satul Olimpic.
• Centre Media: Spații dedicate pentru aproximativ 20.000 de jurnaliști și personal tehnic, echipate cu infrastructură IT și de transmisie.
• Transport și Accesibilitate: Rețea de transport eficientă între locații, inclusiv rute dedicate și infrastructură pentru mobilitate urbană.
• Securitate și Logistică: Măsuri de securitate avansate și planuri logistice pentru gestionarea fluxurilor de participanți și spectatori.
• Pentru a acomoda acest aflux, orașele gazdă au nevoie de:  
•  
• Hoteluri și alte facilități de cazare: Suficiente pentru a găzdui turiștii, jurnaliștii și personalul auxiliar.
• Infrastructură turistică: Restaurante, centre de informare, facilități de divertisment și altele.
• Infrastructură de Transport
  Transportul eficient este crucial pentru succesul Jocurilor Olimpice:
  • Paris 2024: S-a anticipat transportul a peste 10 milioane de spectatori și 200.000 de persoane acreditate către cele 40 de locații olimpice.
  • Focalizare pe transportul public și rute pentru bicicliști, cu 10.000 de locuri de parcare pentru biciclete lângă arene.
  • Londra 2012: A investit 6,5 miliarde de lire sterline în infrastructura de transport, inclusiv modernizarea a 10 linii de cale ferată și construcția a 30 de noi poduri. 
  • Tokyo 2020: Deși fără spectatori internaționali, a necesitat o coordonare complexă pentru transportul sportivilor și oficialilor între locații.
• Elementele esențiale includ:
  • Aeroporturi: Capacitate adecvată pentru sosirea și plecarea participanților și vizitatorilor.
  • Transport public: Metrou, trenuri, autobuze și alte mijloace eficiente și fiabile.
  • Infrastructură rutieră: Drumuri și autostrăzi capabile să suporte traficul suplimentar.
  •   Pentru București, este esențială modernizarea și extinderea rețelei de transport public, inclusiv metroul, tramvaiele și autobuzele, precum și îmbunătățirea infrastructurii rutiere și feroviare pentru a gestiona fluxul crescut de participanți și spectatori.  

Nota: Pentru o planificare detaliată, este recomandat să se consulte documentele oficiale ale Comitetului Internațional Olimpic (CIO) privind cerințele pentru orașele gazdă, care oferă specificații tehnice pentru fiecare sport și infrastructura asociată.Această analiză poate servi drept bază pentru evaluarea infrastructurii existente în România și identificarea investițiilor necesare pentru o candidatură de succes la Jocurile Olimpice din 2036.

Estimări de Participare și Turism

Bazându-ne pe datele anterioare:

• Paris 2024: aproximativ 10.500 de sportivi și 11 milioane de vizitatori. 
• Londra 2012: aproximativ 10.490 de sportivi și 11,5 milioane de bilete vândute.

Pentru București, estimăm:

• Sportivi: aproximativ 10.000.
• Oficiali și personal tehnic: aproximativ 5.000.
• Spectatori: între 10 și 12 milioane pe durata evenimentului.
• Turiști străini: aproximativ 1–2 milioane.

• Criterii și procesul de selecție al CIO

  CIO a reformat procesul de selecție pentru orașele gazdă, punând accent pe:

  • Viziune și moștenire: Cum se aliniază candidatura cu valorile olimpice și ce impact pe termen lung va avea asupra comunității.

  • Infrastructură existentă: Utilizarea facilităților deja disponibile pentru a minimiza costurile și impactul asupra mediului.

  • Sustenabilitate: Planuri clare pentru reducerea amprentei de carbon și promovarea practicilor ecologice.

  • Sprijin guvernamental și public: Angajamentul autorităților și acceptarea publicului sunt esențiale.

  Detalii suplimentare pot fi găsite în secțiunea dedicată pe site-ul CIO: https://www.olympics.com/ioc/becoming-an-olympic-games-host?utm_source=chatgpt.com

  Planificarea infrastructurii pentru București

  Pentru a adapta cerințele olimpice la realitățile Bucureștiului, este necesară o analiză detaliată a infrastructurii existente și a necesităților de dezvoltare:

   

  • Stadioane și arene: Evaluarea capacității și dotărilor actuale, precum Arena Națională, și identificarea necesităților de modernizare sau construcție de noi facilități.

  • Satul Olimpic: Identificarea unei locații adecvate pentru construirea satului olimpic, cu acces facil la principalele arene și infrastructură de transport.

  • Transport și logistică: Planuri pentru îmbunătățirea rețelei de transport public, rutier și feroviar, precum și a capacității aeroportuare.

  • Cazare: Evaluarea capacității hoteliere existente și planificarea extinderii acesteia pentru a acomoda sportivii, oficialii și turiștii.

   

  Date și statistici relevante

  Pentru a fundamenta candidatura, este util să analizăm datele din edițiile anterioare ale Jocurilor Olimpice:

  • Numărul de sportivi și oficiali: De exemplu, la Tokyo 2020 au participat aproximativ 11.000 de sportivi din peste 200 de țări.

  • Spectatori și turiști: Estimările pentru Paris 2024 indică așteptări de peste 10 milioane de spectatori.

  • Infrastructură de transport: Planurile pentru Brisbane 2032 includ investiții semnificative în infrastructura de transport pentru a asigura mobilitatea eficientă a participanților și spectatorilor .

   

  Pași următori

  1. Analiza detaliată a dosarelor existente: Studierea dosarelor de candidatură pentru Los Angeles 2028 și Brisbane 2032 pentru a înțelege structura și conținutul necesar.

  2. Evaluarea infrastructurii locale: Realizarea unui audit al facilităților sportive, de cazare și de transport existente în București și identificarea necesităților de dezvoltare.

  3. Consultări cu experți: Implicarea specialiștilor în urbanism, sport, economie și mediu pentru a elabora un plan coerent și sustenabil.

  4. Elaborarea unui concept preliminar: Crearea unui document care să prezinte viziunea, obiectivele și beneficiile unei candidaturi olimpice pentru România.

  5. Prezentarea către autorități: Odată finalizat conceptul, acesta poate fi prezentat Președintelui României și altor factori de decizie pentru obținerea sprijinului necesar.

   
   
   
   
   

  1. Analiza detaliată a dosarelor existente: Studierea dosarelor de candidatură pentru Los Angeles 2028 și Brisbane 2032 pentru a înțelege structura și conținutul necesar.

  Aceste documente oferă o perspectivă detaliată asupra cerințelor și planificării necesare pentru organizarea unui astfel de eveniment major. Le putem accesa prin intermediul platformei oficiale a Comitetului Olimpic Internațional (IOC):

  • Los Angeles 2028: Documente oficiale LA 2028Olympics+1Olympics+1

  • Brisbane 2032: Documente oficiale Brisbane 2032

  De asemenea, o colecție extinsă de dosare de candidatură pentru diverse ediții ale Jocurilor Olimpice este disponibilă aici:

  • Candidature Files: Candidature Files for the Olympic Gameslibrary.olympics.com+1OAPEN Library+1

  Analizând aceste dosare, putem înțelege mai bine structura și conținutul necesar pentru o candidatură de succes. De exemplu, dosarul pentru Brisbane 2032 include planuri detaliate privind infrastructura, logistica, sustenabilitatea și impactul economic al Jocurilor. Aceste informații ne pot ghida în adaptarea proiectului pentru București, ținând cont de specificul și resursele disponibile.

  Este important să remarcăm că atât Los Angeles, cât și Brisbane au pus accent pe utilizarea infrastructurii existente și pe integrarea Jocurilor în dezvoltarea urbană durabilă. Această abordare poate fi relevantă și pentru București, având în vedere obiectivul de a minimiza costurile și de a maximiza beneficiile pe termen lung.

  În concluzie, accesarea și analiza acestor dosare de candidatură ne oferă o bază solidă pentru elaborarea unui plan adaptat pentru București. Este esențial să învățăm din experiențele altor orașe și să adaptăm strategiile lor la contextul românesc.

  Analizând aceste dosare, putem înțelege mai bine structura și conținutul necesar pentru o candidatură de succes. De exemplu, dosarul pentru Brisbane 2032 include planuri detaliate privind infrastructura, logistica, sustenabilitatea și impactul economic al Jocurilor. Aceste informații ne pot ghida în adaptarea proiectului pentru București, ținând cont de specificul și resursele disponibile.

  Este important să remarcăm că atât Los Angeles, cât și Brisbane au pus accent pe utilizarea infrastructurii existente și pe integrarea Jocurilor în dezvoltarea urbană durabilă. Această abordare poate fi relevantă și pentru București, având în vedere obiectivul de a minimiza costurile și de a maximiza beneficiile pe termen lung.

  În concluzie, accesarea și analiza acestor dosare de candidatură ne oferă o bază solidă pentru elaborarea unui plan adaptat pentru București. Este esențial să învățăm din experiențele altor orașe și să adaptăm strategiile lor la contextul românesc.

  Analizând dosarele de candidatură pentru Jocurile Olimpice de Vară din Los Angeles 2028 și Brisbane 2032, putem extrage elemente esențiale care pot ghida elaborarea unui plan adaptat pentru București. Iată o sinteză a principalelor componente și modul în care acestea pot fi aplicate în contextul românesc:

  ---

  1. Viziune și Concept Strategic

  • Los Angeles 2028: A adoptat o abordare de tip „no-build”, utilizând infrastructura existentă pentru a minimiza costurile și a evita construcțiile inutile. Dodge Construction Network

  • Brisbane 2032: A pus accent pe modernizarea infrastructurii existente și pe integrarea Jocurilor în planurile de dezvoltare urbană durabilă. premiers.qld.gov.au

  Aplicabilitate pentru București:

  • Utilizarea infrastructurii existente: Valorificarea facilităților sportive deja existente, precum Arena Națională, Sala Polivalentă și complexele sportive universitare.

  • Planificare durabilă: Integrarea proiectului olimpic în strategia de dezvoltare urbană a Bucureștiului, asigurând beneficii pe termen lung pentru comunitate.

  ---

  2. Infrastructură și Locații

  • Los Angeles 2028: A planificat utilizarea a peste 80 de locații existente pentru competiții. la28.org

  • Brisbane 2032: A propus modernizarea facilităților existente și construcția unor noi locații doar acolo unde este absolut necesar.

  Aplicabilitate pentru București:

  • Evaluarea facilităților existente: Realizarea unui audit al infrastructurii sportive actuale pentru a identifica locațiile care pot fi utilizate sau modernizate.

  • Construcții noi strategice: Planificarea construcției unor facilități noi doar în cazurile în care cerințele Jocurilor nu pot fi îndeplinite prin infrastructura existentă.

  ---

  3. Transport și Mobilitate

  • Los Angeles 2028: A investit în extinderea și modernizarea rețelei de transport public pentru a asigura mobilitatea eficientă a participanților și spectatorilor. Dodge Construction Network

  • Brisbane 2032: A integrat planurile de transport în strategia generală a Jocurilor, asigurând conectivitatea între locații.

  Aplicabilitate pentru București:

  • Modernizarea transportului public: Investiții în extinderea rețelei de metrou, modernizarea liniilor de tramvai și autobuz, și îmbunătățirea infrastructurii rutiere.

  • Planificare integrată: Dezvoltarea unui plan de mobilitate urbană care să asigure accesul facil între locațiile competițiilor și zonele de cazare.

  ---

  4. Cazare și Satul Olimpic

  • Los Angeles 2028: A planificat utilizarea facilităților universitare existente pentru cazarea sportivilor.

  • Brisbane 2032: A propus construirea unui nou sat olimpic, integrat în planurile de dezvoltare urbană.

  Aplicabilitate pentru București:

  • Utilizarea facilităților existente: Explorarea posibilității de a utiliza căminele universitare și alte facilități de cazare existente pentru sportivi și oficiali.

  • Construcții noi cu scop dublu: Planificarea construcției unui sat olimpic care să fie ulterior transformat în locuințe sociale sau facilități pentru studenți.

  ---

  5. Sustenabilitate și Moștenire

  • Los Angeles 2028: A pus accent pe sustenabilitate, cu obiectivul de a organiza Jocuri cu impact redus asupra mediului.

  • Brisbane 2032: A integrat principiile de dezvoltare durabilă în toate aspectele planificării Jocurilor. library.olympics.com

  Aplicabilitate pentru București:

  • Energie verde: Utilizarea surselor de energie regenerabilă pentru alimentarea facilităților olimpice.

  • Moștenire durabilă: Asigurarea că infrastructura dezvoltată pentru Jocuri va servi comunității și după încheierea evenimentului.

  ---

  6. Buget și Finanțare

  • Los Angeles 2028: A beneficiat de un buget de 6,9 miliarde USD, cu o parte semnificativă provenind din sponsorizări și parteneriate public-private.

  • Brisbane 2032: A estimat un buget de 7,1 miliarde AUD, cu finanțare mixtă din surse guvernamentale și private. The Guardian

  Aplicabilitate pentru București:

  • Parteneriate public-private: Atracția de investiții private pentru finanțarea infrastructurii și facilităților necesare.

  • Transparență bugetară: Asigurarea unei gestionări transparente a bugetului, cu monitorizarea cheltuielilor și evaluarea costurilor.

  ---

  7. Implicarea Comunității și Sprijin Public

  • Los Angeles 2028: A desfășurat campanii de informare și consultare publică pentru a obține sprijinul comunității.

  • Brisbane 2032: A organizat sondaje și consultări pentru a integra feedback-ul comunității în planificarea Jocurilor.

  Aplicabilitate pentru București:

  • Consultare publică: Organizarea de dezbateri și sondaje pentru a implica cetățenii în procesul decizional.

  • Educație și conștientizare: Campanii de informare pentru a evidenția beneficiile Jocurilor și a stimula entuziasmul public.

  ---

   

  Prin adaptarea acestor elemente la contextul specific al Bucureștiului și al României, se poate elabora un plan solid pentru candidatura la organizarea Jocurilor Olimpice de Vară. Este esențială o abordare strategică, sustenabilă și centrată pe comunitate pentru a asigura succesul unui astfel de proiect de anvergură.

  PLAN DE ACȚIUNE – CANDIDATURĂ JOCURILE OLIMPICE DE VARĂ: BUCUREȘTI 2036 / 2040

  ---

  I. Viziune și Obiective Strategice

  Obiectiv Central:
  Organizarea unor Jocuri Olimpice sustenabile, accesibile și transformatoare pentru România și regiune, cu Bucureștiul ca nucleu operațional, implicând infrastructura existentă, dezvoltări punctuale și cooperare națională.

  Motto Propus: „Pace, Performanță, Patrimoniu – România 2036“

  ---

  II. Locații și Infrastructură Sportivă

  1. Evaluarea și Modernizarea Infrastructurii Existente

  • Arena Națională – Stadion olimpic (cerință: 60.000 locuri): ✅ Are 55.000. Se poate extinde/modifica temporar. (dar va trebui construită o arenă nouă – Olimpică)

  • Complexul Sportiv Național Lia Manoliu – Atletism, gimnastică, haltere: ✅

  • Sala Polivalentă București (Polivalenta) – Baschet, handbal, volei: ✅

  • Complexe Universitare (ASE, Politehnică, UNEFS) – Antrenamente, cazări: ✅

  • Lacurile Băneasa, Herăstrău, Snagov – Canoe, kaiac, triatlon, natație în aer liber: ✅

  • Sulina / Delta Dunării – Probe nautice: Beach volley, sailing, canoe: ✅/necesită accesibilizare

  • Stadion Rapid – 

  • Stadionul Național Arcul de Triumf 

  2. Construcții Strategice Noi

  • Satul Olimpic – propus în zona Pipera-Tunari: conectat prin metrou și infrastructură rutieră.

  • Complex Acvatic Olimpic – propus în zona Pantelimon – Cernica.

  • Arenă de sporturi urbane – Skateboarding, Escaladă, zona Parcul Tineretului / IMGB.

  • Stadion secundar (pentru Ceremonii, Rezerve) – zona Ghencea / Mogoșoaia.

  ---

  III. Transport și Mobilitate Urbană

  1. Măsuri Imediate (2025–2028)

  • Finalizarea metroului M6 (Gara de Nord – Otopeni)

  • Extindere și electrificare trenuri suburbane (“metrou de suprafață”)

  • Modernizare terminale Aeroport Otopeni + Henri Coandă Cargo

  • Finalizarea Autostrăzii A0 (Inelul Bucureștiului)

  2. Măsuri Planificate pentru Jocuri (2028–2034)

  • Introducerea sistemului de mobilitate olimpică (benzi dedicate)

  • Acorduri regionale pentru trenuri directe rapide cu: Brașov, Constanța, Iași, Cluj, Timișoara

  • Centru logistic temporar lângă aeroport pentru echipamente sportive

  ---

  IV. Cazare

  Soluții Propuse:

  • Sat Olimpic (12.000 – 14.000 sportivi): cartier modular cu conversie în locuințe sociale post-JO.

  • Universități (20.000+ locuri cazare): ASE, Politehnică, UNEFS, Universitatea București

  • Parteneriate cu hoteluri (50.000+ camere în București + Ilfov): deja disponibile.

  • Soluții în județele limitrofe + Delta Dunării: cazare pentru oficiali, voluntari, staff media

  ---

  V. Sustenabilitate și Moștenire

  • Toate clădirile noi vor fi clădiri NZEB (near-zero energy).

  • Folosirea energiei verzi pentru locații și transport (panouri, stații EV, transport electric).

  • Conversia facilităților post-JO:

    • Sat Olimpic → locuințe sociale și studențești

    • Complex acvatic → centru de excelență sportivă

    • Arene urbane → spații pentru tineri

  ---

  VI. Buget și Finanțare

  Estimare: 4,5 – 5,8 miliarde euro (conform LA28 și Brisbane 2032)

  Surse:

  • Fonduri guvernamentale (PNRR, CNI, buget de stat)

  • Parteneriate Public-Private (PPP) – construcții și exploatare arene

  • Sponsorizări private și internaționale (Coca-Cola, Samsung etc.)

  • Fonduri europene – transport, energie verde, urbanism

  ---

  VII. Organizare și Guvernanță

  Propunere:

  • Comitet Interministerial sub conducerea Președintelui României

  • Autoritate Olimpică Națională – echivalent CNAB/Comisia pentru EXPO

  • Parteneriate cu CIO, Comitetul Olimpic Român, UEFA, UE

  ---

  VIII. Comunicarea Publică și Sprijinul Cetățenesc

  • Campanii media: “Hărnicia, construiește România!”

  • Consultări publice, voturi simbolice, voluntariat olimpic

  • Programe de educație în școli: “Ștafeta Olimpică” – promovarea valorilor JO

  ---

  IX. Calendar Orientativ (Roadmap)

  Perioada	Obiectiv
  2025	Inițiere Grup de Lucru & Studiu de Fezabilitate
  2026	Declanșarea procedurii de candidatură oficială
  2027	Depunerea dosarului de intenție la CIO
  2028	Finalizarea master plan infrastructură și transport
  2030	Obținerea statutului de oraș gazdă (dacă e cazul)
  2031–2035	Implementare proiecte majore
  2036 / 2040	Jocurile Olimpice la București

  ---

  Concluzie

   

  Bucureștiul, cu sprijinul întregii Românii, poate deveni gazda Jocurilor Olimpice printr-o viziune coerentă, planificare realistă și implicare colectivă. Acest proiect ar putea fi catalizatorul modernizării accelerate a infrastructurii naționale și un moment istoric în afirmarea României ca actor internațional. –  Vom începe cu Documentul 1 – „Viziune și Obiective Strategice” pentru proiectul București 2036/2040, iar mai apoi urmează să definim în documente separate următoarele componente ale planului:

  1. Infrastructura sportivă și logistică

  2. Cazare și Satul Olimpic

  3. Transport și mobilitate urbană

  4. Securitate și urgențe

  5. Voluntariat și resurse umane

  6. Buget și finanțare

  7. Comunicare și promovare

  8. Parteneriate și diplomație sportivă

  9. Moștenire (legacy) și sustenabilitate

  10. Turism, cultură și implicarea orașului gazdă

  11.   Educație, tineret și impact social 

  12. Media, transmisiuni și drepturi de difuzare.

  13.   Comerț, industrie și impact economic 

  14. Urbanism, infrastructură și mobilitate inteligentă pentru Jocurile Olimpice București 2036

  15. Guvernanță, organizare și managementul Jocurilor Olimpice București 2036  

  16. Calendar strategic și livrabile – Jocurile Olimpice București 2036

  17. Plan de comunicare publică și advocacy – Jocurile Olimpice București 2036

   

  
  

  Proiect Bucuresti 2036/2040 – Organizarea Jocurilor Olimpice de Vara

  Document 1: Viziune si Obiective Strategice

  Titlu: Viziunea Strategica pentru Jocurile Olimpice Bucuresti 2036 / 2040

  Obiectiv central: Organizarea unor Jocuri Olimpice sustenabile, eficiente, incluzive si transformatoare pentru Romania si Europa de Est, cu Bucurestiul ca oras-gazda si cu implicarea infrastructurii nationale existente si in dezvoltare.

  Obiective secundare:

  • Accelerarea dezvoltarii infrastructurii critice in Capitala si zona metropolitana

  • Cresterea prestigiului international al Romaniei

  • Promovarea sportului si a valorilor olimpice in randul tinerilor

  • Consolidarea turismului sportiv si cultural

  • Regenerarea urbana prin proiecte durabile

  Motto propus: „Pace, Performanță, Patrimoniu – Romania 2036“

  Valori:

  • Sustenabilitate

  • Cooperare internationala

  • Inovatie si digitalizare

  • Accesibilitate si echitate

  Directii strategice:

  1. Utilizarea cu prioritate a infrastructurii existente si modernizarea acesteia

  2. Construirea doar a facilitatilor absolut necesare, cu destinatie post-olimpica clara

  3. Planificare integrata a mobilitatii, cazarii si securitatii

  4. Parteneriate institutionale si internationale solide

  5. Includerea comunitatii si a societatii civile in pregatirea si promovarea Jocurilor

  Coordonare:

  • Crearea unei Autoritati Nationale pentru Jocurile Olimpice Bucuresti 2036/2040

  • Sub coordonarea Presedintelui Romaniei si a Guvernului, in colaborare cu CIO si COSR

  Justificare pentru Bucuresti:

  • Capitala europeana cu experienta in organizarea de evenimente majore

  • Infrastructura sportiva si urbana semnificativa existenta

  • Conectivitate regionala si europeana buna

  • Necesitatea unui impuls strategic pentru dezvoltare urbana si nationala

  Rol national: Proiect de tara care implica toate regiunile Romaniei prin contributii logistice, culturale, sportive si educationale.

  Documentul 2: Infrastructura sportivă și logistică pentru București 2036/2040

  1. Viziune Generală: Organizarea Jocurilor Olimpice la București presupune o reconfigurare strategică a infrastructurii sportive, centrată pe sustenabilitate, integrare urbană și moștenire pe termen lung. Bucureștiul va deveni un nod regional sportiv, educațional și civic, ancorat în valorile olimpismului modern.

  2. Arena Olimpică („Arena Păcii“) – Proiect nou emblematic:

  • Locație propusă: zona de nord-vest a Bucureștiului (ex. zona Mogoșoaia, cu legături rutiere/feroviare directe, aproape de Aeroportul Otopeni)

  • Capacitate: 60.000–80.000 locuri

  • Dotări: pistă de atletism standard (IAAF), facilități pentru ceremonii de deschidere/închidere, centre media, spații VIP, zonă de siguranță și acces multiplu

  • Simbolism: Arena Păcii, loc de reconciliere și celebrare a umanității. Legat simbolic de reconstrucția Ucrainei și coeziunea europeană post-criză regională.

  3. Infrastructura existentă reutilizată:

  • Arena Națională: fotbal + ceremonii adiționale, turnee internaționale demonstrative

  • Sala Polivalentă (BT Arena): gimnastică, handbal

  • Complexul Lia Manoliu: antrenamente atletism, aruncări

  • Patinoarul Flamaropol: convertibil pentru sporturi de interior

  • Bazinul Olimpic Dinamo + Otopeni: înot, polo

  • Facilități universitare (ASE, Politehnica, UNEFS): sporturi de sală, antrenamente

  4. Clustere tematice de organizare:

  • Centrul Nord (Arena Păcii, Satul Olimpic, conexiune cu Otopeni)

  • Centrul Estic (Arenele Lia Manoliu + Arenele de tenis)

  • Centrul Sud-Vest (Terenuri temporare: volei pe plajă, skatepark, escaladă)

  5. Facilități temporare și modulare:

  • Inspirate de modelul Los Angeles 2028 și Brisbane 2032, unde infrastructura temporară reduce costurile:

    • terenuri temporare pentru sporturi urbane (3×3, BMX, escaladă)

    • arene mobile pentru sporturi cu popularitate scăzută

    • parteneriate cu centre regionale pentru sporturi specifice (ex. Sulina pentru canotaj/volei pe plajă)

  6. Centru Media și Tehnologic Olimpic (CMTO):

  • Locație: zona Romexpo/Băneasa

  • Rol: gazduiește broadcasteri, coordonează difuzarea globală, spații de lucru pentru jurnaliști, infrastructură digitală

  7. Logistică, management operațional și digitalizare:

  • Sistem integrat de logistică sportivă (echipamente, transport, acces control)

  • Platforme digitale pentru managementul infrastructurii și programului sportiv

  • Hub de coordonare cu responsabili pe discipline și locații

  8. Moștenire (legacy) a infrastructurii:

  • Arena Păcii devine stadion național de atletism și centru pentru marile evenimente civice (concerte, adunări naționale, gală sportivă)

  • Reutilizare pentru campionate europene de atletism, jocuri universitare, training olimpic

  • Integrare în rețea educațională și sportivă națională

  9. Calendar estimativ al dezvoltării:

  • 2025–2027: Studiu de fezabilitate și consultare publică

  • 2027–2030: Autorizare, design, parteneriate

  • 2030–2034: Construcție etapizată, infrastructură secundară

  • 2035: Teste olimpice și validare tehnică

  • 2036/2040: Jocuri Olimpice București

   

   

   

  10. Concluzie: Bucureștiul poate deveni oraș olimpic funcțional, sustenabil și relevant regional/global dacă planificarea infrastructurii este strategică, centrată pe moștenire și adaptată realității românești. Arena Păcii va fi piatra de temelie a unei noi epoci sportive și civice pentru țara noastră.

  Document 3: Satul Olimpic și Soluțiile de Cazare pentru București 2036/2040

  I. Viziunea Generala: Satul Olimpic și infrastructura conexă de cazare reprezintă coloana vertebrală a organizării Jocurilor Olimpice în orice oraș gazdă. Pentru București 2036/2040, propunem un model integrat, sustenabil și strategic, care va îmbina:

  • funcționalitatea olimpică;

  • regenerarea urbană;

  • moștenirea urbană și socială durabilă;

  • conectivitatea cu clusterele sportive;

  • integrarea cu rețeaua de transport și infrastructura existentă.

  II. Satul Olimpic Principal:

  1. Localizare propusă: Zona de sud-est a Bucureștiului, lângă centura orașului, între cartierele Berceni și Popești-Leordeni (terenuri disponibile, conectivitate bună cu magistralele de metrou M2/M4 și infrastructura rutieră rapid îmbunătățibilă).

  2. Capacitate:

  • 17.000 de sportivi și antrenori în perioada JO;

  • ulterior transformat în cartier rezidențial sustenabil cu 4.000-5.000 de unități locative.

  3. Facilități:

  • Apartamente modulare, complet mobilate;

  • Clinica medicală olimpică;

  • Centru logistic și administrativ;

  • Zona comercială și de recreere;

  • Securitate perimetrală olimpică;

  • Spații verzi și mobilitate sustenabilă (piste biciclete, autobuze electrice, staţii pentru trotinete electrice, etc.).

  III. Cazare Suplimentară:

  1. Soluții complementare:

  • Universități (Politehnica, ASE, Universitatea București) cu campusuri transformabile temporar în zone de cazare;

  • Închirierea hotelurilor din Bucuresti și Ilfov (estimare actuală: peste 45.000 locuri in hoteluri de 3-5 stele);

  • Nave hoteliere pe Dâmbovița sau/și Lacul Herăstrău (concept temporar);

  • Platforme de cazare colaborativă (Airbnb reglementat temporar, Hosteluri, etc.).

  2. Fluxuri:

  • Estimare total cazare necesară: 60.000 – 70.000 persoane (sportivi, oficiali, staff tehnic, delegații naționale, jurnaliști, VIP-uri);

  • Planificare în funcție de valuri (peak la deschidere și finala atletism);

  • Rezervare anticipată și alocare din timp a locurilor pentru echipe și oficiali.

  IV. Transport si conectivitate:

  • Legatura directă Sat Olimpic – Arena Păcii prin linie dedicata BRT/Tramvai modern;

  • Stație de metrou în proximitate;

  • Acces rapid la autostrada A0 (viitoarea Centură Mare);

  • Transport 100% electric/verde în perimetrul olimpic.

  V. Moștenirea proiectului:

  • După JO, Satul Olimpic devine un nou cartier-model: „Cartierul Olimpic“;

  • Program de locuințe pentru tineri profesioniști, familii tinere, cercetători, sportivi și cadre medicale;

  • Infrastructura medicală, educațională și comercială integrată.

  VI. Calendar estimativ:

   

   

   

  • 2026-2028: Proiectare și validare urbanistică;

  • 2028-2032: Faza 1 – Construcția Satului Olimpic;

  • 2032-2034: Faza 2 – Facilități conexe și testare parțială;

  • 2035: Finalizare și operare pre-eveniment;

  • 2036/2040: Utilizare în timpul JO;

  • 2041+: Conversie post-eveniment și integrare urbană completă.

   

   

  Document 4: Transportul olimpic și mobilitatea urbană

  1. Obiectiv general: Asigurarea unui sistem integrat, eficient, sustenabil și scalabil de transport urban și interurban, capabil să deservească fluxurile masive de participanți, spectatori, oficiali și cetățeni pe durata Jocurilor Olimpice București 2036.

  2. Direcții strategice:

  • Modernizarea infrastructurii existente:

    • Finalizarea magistralelor de metrou M6 (Gara de Nord – Aeroport Otopeni) și M5 (Eroilor – Pantelimon);

    • Reabilitarea și extinderea liniilor de tramvai (inclusiv benzi dedicate și prioritizare la semafor);

    • Modernizarea principalelor artere rutiere și construirea de noi pasaje și noduri intermodale.

  • Transport special olimpic:

    • Crearea unei flote dedicate de autobuze și microbuze pentru delegații sportive, oficiali, voluntari și presă;

    • Benzile olimpice dedicate (similar Londra 2012) pe rutele-cheie;

    • Utilizarea masivă a transportului electric și hibrid pentru reducerea amprentei de carbon.

  • Transport feroviar și aeroportuar:

    • Consolidarea conexiunii feroviare Gara de Nord – Aeroport Otopeni;

    • Modernizarea Gării de Nord și a Aeroportului Henri Coandă (capacitate, fluxuri, securitate);

    • Posibil parteneriat cu CFR pentru trenuri directe din marile orașe (Cluj, Iași, Timișoara, Constanța).

  • Mobilitate urbană smart:

    • Platforma unificată digitală pentru planificarea traseelor, achiziția biletelor și accesul în zonele olimpice;

    • Stații de închiriere biciclete/trotinete în proximitatea arenelor;

    • Campanii pentru reducerea traficului auto personal în timpul Jocurilor.

  3. Obiective de capacitate și timp:

  • Estimare necesar transport zilnic: 300.000 – 400.000 persoane (inclusiv public, voluntari, personal organizatoric, sportivi);

  • Timp de tranzit estimat mediu între locații: 20-40 minute max. (cu rutare specială și prioritizare);

  • Reconfigurarea fluxurilor rutiere în zonele cheie cu soluții temporare de tip Olympic Lanes și sensuri unice temporare.

  4. Provocări și soluții:

  • Provocare: aglomerația urbană actuală și infrastructura rutieră subdimensionată; Soluție: temporizarea circulației în anumite zone, lucru la distanță în instituții publice și firme în perioada Jocurilor.

  • Provocare: lipsa unei culturi a transportului public eficient; Soluție: programe de educare și simulări pre-JO, gratuitate parțială și campanii de promovare masivă.

  5. Colaborări necesare:

  • Primăria Generală București;

  • Ministerul Transporturilor;

  • Metrorex, STB, CFR;

  • Aeroporturi București;

  • Comisia Olimpică Română și partenerii internaționali pentru transport olimpic.

  6. Impact pe termen lung:

  • Lasă moștenire un sistem modern de transport urban și interurban;

  • Accelerează finalizarea unor proiecte de infrastructură amânate;

  • Creează premise pentru mobilitate sustenabilă post-2036.

  7. Etape de implementare:

  • 2025-2026: Masterplan mobilitate olimpică + linii bugetare;

  • 2026-2028: Execuție metrou, tramvaie, benzi olimpice;

  • 2029-2033: Achiziție flote, platforme digitale, parteneriate feroviare;

  • 2034-2036: Testări, optimizare, simulări fluxuri reale.

   

  Documentul 5: Securitate și protecție civilă pentru Jocurile Olimpice București 2036

  1. Introducere

  Organizarea Jocurilor Olimpice reprezintă o provocare majoră pentru orice țară gazdă, nu doar din punct de vedere logistic și sportiv, ci mai ales din perspectiva securității și protecției civice. București 2036 trebuie să fie un model de eveniment sigur, în care sportivii, oficialii, spectatorii și populația locală să se simtă protejați. Acest document stabilește cadrul strategic pentru asigurarea unui climat de siguranță robust, prevenirea și gestionarea oricăror amenințări și situații de urgență.

  2. Analiza riscurilor și amenințărilor

  2.1 Riscuri interne

  • Proteste sociale sau politice în contextul unui eveniment cu audiență globală

  • Sabotaje sau acte de vandalism vizând infrastructura sportivă sau de transport

  • Criminalitate organizată care poate profita de aglomerație și afluxul de turiști

  2.2 Riscuri externe

  • Amenințări teroriste, atât locale, cât și internaționale, cu potențial de atacuri asupra evenimentelor sau infrastructurii

  • Atacuri cibernetice asupra sistemelor informatice esențiale: baze de date, sisteme de ticketing, transmisii live

  • Context geopolitic instabil, cu implicații directe asupra siguranței delegațiilor sau a sportivilor

  2.3 Riscuri naturale

  • Cutremure sau alte dezastre naturale ce pot afecta infrastructura sau siguranța participanților

  • Inundații, incendii, sau alte accidente majore neprevăzute

  3. Structura organizatorică a securității

  • Crearea unui Comitet Național pentru Securitatea Jocurilor Olimpice, integrând Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informații (SRI), Serviciul de Protecție și Pază (SPP), Jandarmeria, Poliția Română, alături de instituțiile locale și serviciile private de securitate.

  • Stabilirea unui Centru Unic de Comandă și Control (CUCC) pentru coordonarea rapidă și eficientă a tuturor intervențiilor.

  • Integrarea cu structurile de securitate ale Comitetului Internațional Olimpic (CIO) și ale țărilor participante.

  4. Măsuri de securitate specifice

  4.1 Controlul accesului

  • Implementarea unor sisteme avansate de control electronic la intrările în toate arenele și zonele oficiale.

  • Folosirea tehnologiilor biometrice și a verificărilor riguroase pentru sportivi, oficiali, mass-media și public.

  4.2 Sisteme de supraveghere și detecție

  • Instalarea de camere CCTV inteligente cu recunoaștere facială în toate zonele critice.

  • Utilizarea dronelor și sistemelor de monitorizare aeriană pentru supraveghere dinamică.

  • Detectoare automate pentru obiecte periculoase la punctele de acces.

  4.3 Măsuri antiteroriste

  • Prezența permanentă a unităților specializate antitero în toate locațiile esențiale.

  • Colaborarea cu agenții internaționale de informații pentru prevenirea amenințărilor.

  • Planuri de reacție rapide și simulări periodice.

  4.4 Protecția VIP și a delegațiilor

  • Echipe dedicate de protecție pentru oficiali, ambasadori și membri ai CIO.

  • Rute speciale de deplasare și sisteme securizate de transport.

  5. Securitate cibernetică

  • Implementarea unui centru de securitate cibernetică dedicat Jocurilor Olimpice, cu monitorizare 24/7.

  • Protejarea infrastructurii digitale (ticketing, transmisiuni, comunicații) prin sisteme de firewall și anti-intruziune de ultimă generație.

  • Colaborare cu instituții naționale și internaționale specializate în cibersecuritate.

  • Planuri de backup și recuperare rapidă a datelor în caz de atacuri.

  6. Plan de gestionare a situațiilor de urgență și protecție civilă

  Organizarea Jocurilor Olimpice București 2036/2040 implică, pe lângă securitatea fizică și cibernetică, o componentă vitală de protecție civilă și răspuns la urgențe majore. Această secțiune dezvoltă un cadru strategic de intervenție în situații excepționale – naturale, tehnice sau medicale – în deplină coordonare cu autoritățile române și standardele internaționale.

  ---

  6.1 Plan multihazard pentru urgențe civile

  • Elaborarea unui Plan Național de Protecție Civilă pentru Jocurile Olimpice, armonizat cu strategiile MAI, IGSU și DSU, și adaptat riscurilor specifice regiunii București-Ilfov.

  • Scenarii acoperite:

    • Cutremure majore (având în vedere specificul seismologic al zonei)

    • Inundații și furtuni urbane

    • Incendii de vegetație și incendii tehnice (ex. subsoluri, clădiri vechi)

    • Colaps structural al infrastructurii temporare sau istorice

    • Epidemii și incidente de sănătate publică (biosecuritate)

    • Explozie, scurgeri chimice, accidente tehnologice în zona industrială

  ---

  6.2 Capacități de intervenție rapidă

  • Unități mobile SMURD și ISU poziționate strategic în jurul arenei, Satului Olimpic și fan-zone-urilor.

  • Puncte medicale avansate temporare (PMAT) cu echipe de prim-ajutor în fiecare cluster sportiv.

  • Elicoptere de intervenție și platforme de evacuare aeriană (Otopeni, Băneasa, Mogoșoaia).

  • Parteneriate cu rețeaua de spitale de urgență: Floreasca, Elias, Universitar, Militar Central, Fundeni, Bagdasar-Arseni.

  ---

  6.3 Voluntariat în urgențe și protecție civilă

  • Crearea unui Corp de Voluntari pentru Intervenții Civile, instruiți împreună cu:

    • Crucea Roșie Română

    • Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU)

    • ONG-uri specializate în intervenție umanitară

  • Obiectiv: formarea a 1.000 de voluntari „first responder” activi în zonele de risc (tribune, metrou, fan-zone-uri, campusuri universitare).

  • Instruirea voluntarilor se va face în cicluri regulate, cu simulări reale în ani preolimpici (2034–2035).

  ---

  6.4 Securitate sanitară și biosecuritate

  • În parteneriat cu Ministerul Sănătății, se vor implementa:

    • Protocoale de triere și testare în cazul unui focar epidemic.

    • Zone de carantină temporară și circuite separate pentru cazuri suspecte.

    • Centre mobile de diagnostic rapid și decontaminare.

  • Colaborare cu Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și Centrele Europene pentru Controlul Bolilor (ECDC) pentru coordonare și bune practici.

  ---

  6.5 Comunicare și alertare în criză

  • Platformă digitală integrată pentru alertare în masă (SMS, aplicație oficială, ecrane stradale).

  • Crearea unui Protocol Unic de Comunicare în Situații de Criză, cu flux rapid între:

    • Comitetul Olimpic Român

    • Autoritățile de urgență (DSU, ISU, Poliție)

    • Presă națională și internațională

  • Simulări periodice de alertare și evacuare în locațiile critice (arene, centre comerciale, metrou).

  • Campanii publice de informare despre comportamentul recomandat în caz de urgență (clipuri video, afișaj în transportul public, aplicație mobilă).

  ---

  6.6 Centrul de gestionare a crizelor (CGC)

  • Activ 24/7 pe toată durata Jocurilor.

  • Va coordona toate operațiunile de intervenție de urgență, securitate, evacuare și informare publică.

  • Personalul va include reprezentanți ai:

    • MAI, SRI, SPP, ISU, SMURD

    • Autorități sanitare și de transport

    • CIO și Comitetul de Organizare București 2036

  ---

  6.7 Colaborare internațională pentru urgențe

  • Schimb de informații operaționale și scenarii comune de intervenție cu:

    • Structuri NATO și UE

    • Țări participante la Jocuri

    • Organizații internaționale de protecție civilă (ex. UNDRR)

  • Invitații adresate unor experți din Marea Britanie, Japonia, Franța sau SUA, care au gestionat Jocurile Olimpice recente.

  ---

  6.8 Moștenire și infrastructură de protecție civilă

  • Infrastructura dezvoltată pentru Jocuri (centre mobile, baze de date, echipamente) va fi integrată post-eveniment în sistemul național.

  • Instruirea voluntarilor și cetățenilor va contribui la o cultură civică de reacție în situații de urgență, cu efecte pe termen lung asupra orașului București și întregii țări.

  • Parteneriate cu agenții și structuri de securitate din țările participante pentru schimb de informații și sprijin.

  • Participarea la programe internaționale de pregătire și simulare a incidentelor.

  • Invitația experților din alte țări cu experiență în organizarea Jocurilor Olimpice pentru consultanță.

  •  

  7. Colaborarea internațională

  • Parteneriate cu agenții și structuri de securitate din țările participante pentru schimb de informații și sprijin.

  • Participarea la programe internaționale de pregătire și simulare a incidentelor.

  • Invitația experților din alte țări cu experiență în organizarea Jocurilor Olimpice pentru consultanță.

  8. Sustenabilitate în securitate

  • Folosirea tehnologiilor ecologice în instalațiile de supraveghere și iluminat.

  • Optimizarea consumului de energie pentru a reduce amprenta de carbon a sistemului de securitate.

  • Promovarea mobilității sustenabile a personalului de securitate (vehicule electrice, biciclete electrice).

  9. Buget estimativ pentru securitate

  • Estimarea costurilor pentru recrutarea, pregătirea și salariile personalului.

  • Investiții în tehnologie de supraveghere și echipamente.

  • Cheltuieli pentru simulări, exerciții și colaborări internaționale.

  • Fonduri pentru intervenții de urgență și asigurări.

  10. Concluzii și recomandări

   

  • Securitatea reprezintă o prioritate absolută pentru succesul Jocurilor Olimpice București 2036.

  • Implementarea unui sistem integrat, modern și flexibil este esențială.

  • Colaborarea între toate instituțiile, autoritățile locale și partenerii internaționali va garanta un mediu sigur pentru toți participanții.

  • Investițiile în tehnologie și formarea personalului trebuie să fie continue și adaptate evoluției amenințărilor. 

Candidatura României pentru organizarea Jocurilor Olimpice din 2036 nu este un simplu proiect sportiv. Este pretextul ideal pentru declanșarea unei emulații colective, care să reînvie încrederea, demnitatea, și sentimentul de apartenență la o națiune coerentă, vie, europeană și liberă.

II. Dialogul Național – începutul reconstrucției

România trebuie să înceapă un Dialog Național, sub egida Președintelui, cu toți cetățenii – furioși sau moderați, educați sau vulnerabili, de aici sau din diaspora. Este singura cale de a restabili încrederea internă și contractul social rupt în ultimii ani. Această candidatură poate fi catalizatorul conversației fondatoare a unei noi etape istorice.

III. Educația – baza reală a renașterii

Fără o regândire profundă a educației, nicio reconstrucție națională nu va fi posibilă. E nevoie de un plan de urgență educațională care să adreseze crizele de conținut, de formare, de echitate și de performanță. Nu mai avem ani de pierdut. 2–3 ani pentru stabilizare. 10 pentru transformare.

IV. Asanarea spațiului informațional – dreptul la realitate

Dezinformarea, ura și haosul cognitiv sunt o armă de masă. România trebuie să recupereze spațiul informațional, prin reglementare corectă, susținere pentru presa independentă și alfabetizare media. Nu există democrație funcțională într-un ocean de minciuni virale.

V. Anti-extremismul – politică de stat, educație civică și conduită morală

România nu își poate permite o criză radicală. E nevoie de o strategie instituțională fermă, dar și de formarea unei culturi civice tolerante, raționale, democratice, începând din școală și susținută prin exemplul personal al liderilor politici.

VI. Reforma partidelor pro-europene și a elitei democratice

E nevoie de o clarificare morală și doctrinară în interiorul celor care vor să conducă România Europeană. Nu toți „pro-europenii” sunt și pro-democrație. Nu toți „tehnocrații” sunt și morali. România are nevoie de o elită recredibilizată, cu valori ferme și viziune de stat.

VII. O Românie care merită să fie respectată

România trebuie să devină o țară care merită locul pe care-l ocupă în UE, NATO și în lumea liberă. Nu doar prin moștenirea sa istorică, ci prin construcție activă, valori asumate și rezultate vizibile.